Impuls nr. 12

Majoritatea dicţionarelor prezintă astrologia ca fiind ştiinţa ce se ocupă de studierea influenţelor astrelor asupra vieţii omeneşti şi asupra destinului universului. Şi totuşi… Astrologia – adevăr sau minciună?

Revista Impuls vă propune un nou subiect: „Semnele cerului“

Astrologia – adevăr sau minciună? – interviu cu Claudiu Preda

Lecția de astrologie – Articol de Liviu Mihăileanu

Cosmologia biblică – Articol de Daniel Brânzei

Cum să-ți lauzi soția – Articol de George Pordea

„Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele. “ Proverbe 31.10

Sărbărtoarea Purim – Articol de Paul Oprea

Semnele cerului – Articol de Bogdan Marian

Un bărbat – Articol de Camelia Luncan

Trăind desupra norilor – traducere după Cindy Schaap

(articol tradus cu permisiune din Christian Womanbood 2006)

Horo(r)scopul – Articol de Ionatan Piroșca

Publicitate

Astrologia, adevăr sau minciună? – interviu cu Claudiu Preda

Claudiu Adrian Preda s-a născut pe 5 decembrie 1975 într-o familie de creștini baptiști. Școala generala și liceul le-a absolvit în Brașov.

În 1998 absolvă Seminarul Biblic Baptist Speranța (Studii Biblice și Teologice)

În 1999 absolvă (Studii Pastorale) tot in cadrul Seminarului Baptist Speranța.

În 2000 devine masterând în Statele Unite ale Americii la Universitatea Louisiana Baptist, profil “Studii Biblice și Teologice”

În 2006 absolvă la aceeași Universitate (LBU) Doctoratul în Psihologie si Consiliere Biblica.

În 2004 se căsătorește cu Monica, iar șn prezent ambii slujesc în Biserica Baptista Speranța.

Domnul a pus pe inima lui “Seminarul” si “Ucenicia”acestea fiind lucrarile în care s-a implicat.

• Aproape oricine ştie astăzi să răspundă la întrebarea: ce este astrologia? Majoritatea dicţionarelor prezintă astrologia ca fiind ştiinţa ce se ocupă de studierea influenţelor astrelor asupra vieţii omeneşti şi asupra destinului universului. Şi totuşi… Astrologia – adevăr sau minciună?

 Adevăr? Nu. Minciună? Da. Astrologia a reprezentat o sursă de decepţie, deziluzie şi chiar amărăciune pentru creştini de-a lungul secolelor. Deşi mai bine de 4000 de ani astrologia era cunoscută, apreciată şi ridicată la rang de ştiinţă, astăzi este catalogată de oamenii de ştiinţă, doar ca o PSEUDO-ştiinţă (cu accent grav pe pseudo=fals, înşelător, neadevărat, ocult). Totuşi, asemeni alchimiei, care a dus mai târziu la apariţia chimiei, astrologia este considerată de mulţi ca fiind scânteia ce a aprins „focul” astronomiei, ştiinţa care studiază legile ce guvernează cosmosul. Prea mulţi oameni din zilele noastre, şi chiar mulţi creştini aleg să cocheteze cu diferite forme ale astrologiei. De la „banalul” horoscop la tarot, cititul în palmă şi până la practici oculte mult mai avansate.
Problema o reprezintă faptul că cei mai mulţi nu realizează pericolul căruia se expun. Astfel astrologia va sta la baza spiritualităţii lor devenind calea prin care vor căuta adevărul şi modalitatea de a-L înţelege pe Dumnezeu.
Conform Bibliei, Astrologia este o urâciune, idolatrie, înşelăciune; într-un cuvânt, PĂCAT.

Lecția de astrologie

În urmă cu 20 de ani, mass-media, devenită liberă, a descoperit un mod nou de a-şi asigura vandabilitatea: publicarea/difuzarea prezicerilor astrologice asupra diverselor semne zodiacale. A devenit o modă să îţi citeşti zodiacul la ceaiul de dimineaţă ca să vezi cum îţi va fi în ziua respectivă. Lucrurile s-au amplificat şi astăzi vedem din ce în ce mai multe persoane care se căsătoresc după compatibilităţile zodiacale sau care îşi categorisesc prietenii şi partenerii de viaţă în funcţie de zodia în care aceştia s-au născut.

Am fost tentat să cred că niciun creştin cu capul pe umeri, nu ar crede într-un destin dictat de astre, însă dacă luăm în calcul numărul de cititori ai publicaţiilor de specialitate, de multe ori mai mare decât numărul de cititori ai unui cotidian naţional de mare tiraj, ajungem la concluzia statistică potrivit căreia există creştini care citesc zodiacul în mod frecvent. Campania de promovare a astrologiei se duce cât se poate de elegant. Personalităţi precum fosta prinţesă Diana, John Collins, Lisa Minelli, Jane Fonda, Olivia Newton John sunt doar o mică parte dintre simpatizanţi. În contrapartidă, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au decis, recent, interzicerea difuzării emisiunilor „În direct cu numerologul” şi „În direct cu astrologul”, difuzate de posturile Antena 1, OTV şi Favorit TV, considerând că „legislaţia audiovizuală nu permite ca televiziunile să difuzeze emisiuni interactive cu vrăjitori şi ghicitori”.

Cosmologia biblică

De unde este freamătul ce ne cuprinde când privim noaptea, deasupra capului, bolta înstelată? Ce sunt aceste stele aşezate în grupuri de constelaţii, navigând pe căi trasate cu precizia unor ecuaţii matematice? Cine le-a aşezat în spaţiu şi care le este mesajul misterios? Există un mesaj al numerelor. Nu cumva există şi unul purtat spre noi de ordinea şi numele constelaţiilor?

Scopul cu care a creat Dumnezeu corpurile cereşti ne este enunţat chiar în pasajul în care ele sunt menţionate pentru prima dată, Genesa 1.14-19. Acolo ni se spune că, în afară de a marca alternarea zi/noapte, corpurile cereşti au menirea de a fi „semne care să arate vremile, zilele şi anii“.

Luminătorii trebuie să fie nişte SEMNE

În original, pentru semne este folosit oth, un derivat al lui atah, care înseamnă a veni. „Semnele“ vorbesc deci despre ceva sau Cineva care va veni. Cei care înteleg mesajul lor sunt anunţaţi şi avertizaţi de ele, în timp ce ceilalţi „se tem de ele“ (Ieremia 10.2).

Biblia ne spune că stelele cerului sunt numărate de Dumnezeu şi că fiecăreia i s-a dat un nume (Ps. 147.4). Multe din numele acestor stele s-au pierdut în decursul istoriei. În prezent există aproximativ doar 100 de nume străvechi pe care le putem culege din documente scrise în limbile arabică şi ebraică. Astronomii de astăzi folosesc numirile străvechi fără să se mai gândească la semnificaţiile lor. Numele stelelor sunt pomenite, pe ici pe colo, în pasajele Bibliei, deşi uneori, traducerea lor cam lasă de dorit (în Iov 9.9, ash este Arcturus – Ursa Mare, esil este Orion, imah sunt Pleiadele). În Iov 38.31-33 ni se vorbeşte despre Găinuşa, Orionul, Ursa Mare şi … semnele Zodiacului! Despre acelaşi zodiac, despre Orion şi despre Cloşca cu pui ni se vorbeşte şi în 2 Împăraţi 23.5; Isaia 13.10 şi în Amos 5.8.

Ce este „zodiacul“?

Cum să-ți lauzi soția

În fiecare an, în luna martie sărbătorim Ziua Femeii. De 8 martie ne aducem aminte de mama, care ne-a adus pe această lume şi de durerile prin care a trecut, pentru ca noi să vedem lumina zilei. Dacă eşti însă căsătorit, cu siguranţă o mare importanţă este dată soţiei tale, cea care e lângă tine şi la bine şi la rău, în bogăţie şi în sărăcie, atât în sănătate cât şi în boală. Cred că mulţi dintre noi uităm să mulţumim soţiilor noastre, uităm să le lăudăm şi dacă o facem este foarte rar. Aş dori în următoarele rânduri să ne uităm împreună la exemplul soţiei din Proverbe 31 şi să găsim în ea câteva motive de laudă pentru soţiile noastre. Ideile la care ne vom uita, nu sunt aşternute pe hârtie pentru ca tu să mergi la soţia ta şi să îi atragi atenţia, că ea nu e aşa sau că ea nu are o anumită calitate; nu trebuie să mergi să i le citeşti cu voce tare şi să-i spui: „Ia uite ce scrie pastoru’ aici. Tu de ce nu eşti aşa?” Scopul pe care îl urmăresc este să îţi faci timp ca şi soţ să îţi îmbrăţişezi soţia şi să o lauzi, pentru ceea ce este ea, să îi mulţumeşti pentru calităţile ei. Cred că soţul femeii din Proverbe 31 şi-a lăudat soţia, când nu avea toate calităţile menţionate în acest pasaj şi astfel ea a ajuns să le aibă pe toate cele enumerate. Dacă eşti soţie, n-aş dori să spui: „În sfârşit un articol pentru soţul meu. Am să cumpăr 10 copii ale revistei şi 5 am să le deschid la acest articol şi le voi aşeza în diferite părţi ale casei şi 5 am să le dau soţilor prietenelor mele, că mare nevoie au bărbaţii ăştia de un articol de acest gen.” Scopul acestui articol pentru tine ca soţie este să faci un inventar, şi acolo unde eşti deficitară, dă-ţi silinţa să ajungi să poţi fi lăudată.

Haideţi acum să ne uităm împreună la pasajul din Proverbe 31, începând cu versetul 10.

Sărbătoarea Purim

Dintre sărbătorile tradiţionale ale poporului evreu, sărbătoarea Purim iese în evidenţă prin mai multe elemente deosebite. Aceasta este cea mai veselă sărbătoare, dar este şi cea mai gălăgioasă, fiind animată de un instrument creat special pentru această sărbătoare, numit „ra’ashan”.

Spre deosebire de cele mai multe sărbători iudaice, aceasta nu are caracter strict religios, ci este una naţională, care aminteşte în fiecare an despre un eveniment crucial din istoria evreilor.

Istoria Sărbătorii

În fiecare an, în a patrusprezecea şi a cincisprezecea zi a lunii Adar, a douăsprezecea din calendarul evreilor (9-10 Martie 2009; 27-28 Februarie 2010), ei îşi amintesc despre evenimentele relatate în cartea Estera, din Vechiul Testament.

Semnele cerului

Regii Israelului, în marea lor majoritate, s-au închinat idolilor, stârnind şi aţâţând mânia lui Dumnezeu. Avertismentele lăsate de Moise în Lege nu au fost luate în seamă: „Când vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişări ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniaţi, iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pământul, că veţi pieri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot. Domnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămânea decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul. Şi acolo veţi sluji unor dumnezei, care sunt o lucrare făcută de mâini omeneşti, de lemn şi de piatră, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici sa mănânce, nici să miroasă.” (Deut. 4.25-28). Ei, cât şi poporul peste care împărăţeau, au respins poruncile lui Dumnezeu, nevrând să se supună autorităţii divine. Printre obiceiurile păgâne preluate de la canaaniţii pe care nu i-au distrus aşa cum li se spusese să facă, erau şi ghicirea şi citirea în stele.

            Chiar şi în zilele noastre întâlnim astfel de practici: cine nu a auzit de Feng Shui, arta de a manipula energiile şi elementele din natură pentru a alunga grijile, pentru a menţine o sănătate bună, pentru a avea un somn odihnitor? Casele trebuie construite după legi stricte, şi vai de cel ce şi-o ridică pe ochiul Dragonului! Multe televiziuni private au în programul lor de dimineaţă emisiuni ce prezintă horoscopul zilei (numele Neti Sandu vă spune ceva ?), iar aproape fiecare ziar are o rubrică închinată zodiacului. Câţi nu privesc ziua cu bucurie fiindcă stelele le zâmbesc, taurul e în ascendent cu leul, iar gemenii chiuie de bucurie, fugărind un rac neputincios? Oamenii au ajuns să preţuiască stelele, constelaţiile, planetele, fenomenele astronomice, uitându-L pe Cel ce le-a creat.

Un bărbat

Modelul cui va deveni şi modelul tău pentru viitor?

Se poate întreba: de ce neapărat avem nevoie de un model de urmat? Nu se poate să mă dezvolt foarte original şi frumos fără să urmez pe alţii dinaintea mea? Dar dacă vă uitaţi în jur, singuri veţi observa că toţi au cel puţin un model. Dupa ce ne dăm seama că au un model: după semănările cu personaje cunoscute (de la televizor, radio, din propria casă) pe care le identificaţi în ei. Toţi urmează pe cineva; chiar şi cei care pretind că nu; poate cu atât mai mult ei.

După felul în care accentuează cuvintele, îşi ridică gulerul de la geacă sau îşi tunde părul, realizezi similaritatea cu o vedetă sau alta. Nu e de mirare. Ei sunt cei pe care tinerii îi văd cel mai des. Mai puţin îşi aleg modele dintre personajele din cărţi. Cartea este o piesă de bibliotecă şi atât.

Mi-am amintit în urmă cu ceva timp de o piesă muzicală ce îmi era foarte dragă. Gary Chapman, Man after Your Own Heart. Şi, bineînţeles, brusc mi-am amintit de David, un bărbat al lui Dumnezeu, despre care El a spus că este după inima Lui.

Trăind desupra norilor

Despre tatăl meu, care a plecat la Domnul în 5 februarie 2001, oamenii spuneau adesea că trăia deasupra norilor. El a şi predicat pe această temă. Am învăţat din proprie experienţă că o viaţă deasupra norilor nu este ceva supranatural. Este o decizie. În citirea mea zilnică din Biblie am găsit cu câteva luni în urmă, o reţetă pentru trăirea deasupra norilor pe care nu o mai întâlnisem. „Cel ce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin stoarcere, cel ce îşi trage mâinile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de sânge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul, acela va locui în locurile înalte; stânci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi apa nu-i va lipsi.” (Isaia 33.15-16)

Cum trăiesc oamenii pe înălţimi sau deasupra norilor?

Horo(r)scopul

“Te-ai obosit tot întrebând: să se scoale dar şi să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi ce are să ţi se întâmple ! Iată-i, au ajuns ca miriştea pe care o arde focul şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări…” (Isaia 47:13-14).

 Şi oamenii se întreabă mereu, caută să afle, nesocotesc în inconştienţa lor, în disperările lor sau dintr-o nesăbuită curiozitate, Cuvântul lui Dumnezeu.

Mă gândesc, scriind aceste rânduri, la acele fenomene ale lumii de azi,