de George Pordea
Familiile din ziua de astăzi sunt cu mult diferite de familiile de acum 25 de ani, însă cred că orice familie guvernată de obiceiuri bune poate avea succes indiferent de perioada, în care trăieşte. Spun lucrul acesta pentru că uitându-mă în Cuvântul lui Dumnezeu găsesc atât oameni care au reuşit să dezvolte familii sănătoase cât şi oameni care au eşuat pe plan familial. În cartea Iosua, copiii lui Israel ajung în cele din urmă în Ţara Promisă. În timp ce se pregăteau să îşi aşezau locuinţele, liderul poporului aduce o provocare familiilor din acea perioadă spunând: „Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu sau dumnezeilor Amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24:15). Prioritatea oricărui cămin din orice perioadă din istorie, ar trebui să aibă la bază decizia lui Iosua de a sluji Domnului împreună cu familia sa şi toate obiceiurile familiale ar trebui dezvoltate în jurul acestei priorităţi.
În momentele următoare aş dori să pun în faţa ochilor dumneavoastră o listă cu zece dintre cele mai importante obiceiuri, care ar trebui să existe în familiile noastre dacă dorim să avem succes în acest domeniu al vieţii.
10. Copiii sunt disciplinaţi în dragoste dar cu consecvenţă
Când un copil este lăsat să fie dictator într-un cămin, acea familie va trăi în haos. Când un copil este asezat în mijlocul unor graniţe bine delimitate şi i se explică foarte clar care sunt consecinţele încălcării acestor graniţe, va învăţa repede să aleagă corect pentru că nu va dori să sufere consecinţele unor alegeri greşite. Aceste graniţe trebuie delimitate de comun acord de către ambii părinţi care împreună decid să facă front comun în a respecta aceste graniţe.
Disciplina este necesară în orice domeniu al vieţii dar mai ales în cel familial. De aceea, când deciziile sunt greşite nu datorită lipsei de cunoaştere ci datorită rebeliunii voite a copilului nu uita să aplici pedeapsa acelei încălcări. Cel mai rău lucru, pe care îl poţi face este să promiţi copilului tău pedeapsa care i se cuvine dar să nu o aplici efectiv. În felul acesta, îl înveţi că e posibil să încalci o lege şi să scapi de pedeapsă.
Un alt aspect al disciplinării are de a face cu pedeapsa corporală. Niciodată nu e bine să îţi pedepseşti copilul lovindu-l cu mâinile, care ar trebui să îi ofere iubire şi mângâiere şi nici să nu îl pedepseşti la nervi. Mai degrabă trimite-l în camera lui pentru câteva minute. Asta îl va ajuta pe copil să se gândească la ce a făcut rău anticipând pedeapsa care i se cuvine, iar în acelaşi timp te va ajuta pe tine ca părinte să te calmezi şi să nu aplici pedepsa în mânie ci în dragoste.
9. Finanţele familiei sunt discutate deschis şi sunt cheltuite cu înţelepciune
Problemele financiare dintr-o familie pot distruge acea familie şi de aceea deciziile majore care afectează întreg planul financiar al unui cămin trebuie luate împreună. Spun lucrul acesta pentru că într-o familie nu ar trebui să existe „banii mei” şi „banii tăi” ci doar „banii noştri.” De fapt corect ar fi să ne dăm seama că sunt „banii lui Dumnezeu.”
Un plan pe care am putea să îl urmăm este determinat de regula 10/10/80 adică, îi dăm Domnului 10% apoi punem de-o parte 10% şi ne disciplinăm să trăim cu 80%. În cele mai multe cazuri acest plan ne va împiedica să cumpărăm tot felul de lucruri prin credite. Pentru că vorbim despre credite, aş dori să vă atrag atenţia celor care aveţi carduri de credit că e uşor să cheltuieşti creditul disponibil, însă e mult mai greu să îl plăteşti înapoi. Dacă după 2 luni vezi că nu poţi plăti balanţa acelei cărţi de credit, mai bine tai-o în bucăţi, n-o mai folosi şi plăteşte ce ai cheltuit.
8. Toţi membrii familiei au responsabilităţi în casă.
Este foarte important să împărtăşim în responsabilităţile casei ca familie. Soţiile şi mamele nu sunt slugi în casă. După o zi de muncă la servici, soţia este tot atât de obosită ca şi soţul ei şi sigur nu s-ar supăra să i se dea o mână de ajutor. Cred că soţul ar trebui să fie un exemplu pentru copiii lui care trebuie să se obişnuiască să sară în ajutorul mamei pentru ca în viitor să sară în ajutorul partenerului de viaţă.
Ştiu că în unele familii soţiile nu lucrează în afara casei şi de aceea au mai mult timp la dispoziţie să ţină casa impecabil de curată însă chiar şi atunci ar trebui să ne învăţam copiii să aibă grijă de camera lor, de hainele lor, de jucăriile lor şi măcar sa îşi pună in chiuvetă farfuria din care au mâncat dacă nu şi s-o spele.
7. Familia a învăţat să facă faţă greutăţilor vieţii
Nu toate familiile trăiesc vieţi fără necazuri. De fapt mai de vreme sau mai târziu mai toate familiile trec prin necazuri. Când vorbesc despre necazuri, vreau să înţelegem că acestea sunt de diferite feluri şi mărimi şi de aceea spun că toţi la un moment dat ne vom lovi de necazuri, de probleme, de încercări, de greutăţi. Felul în care noi înfruntăm aceste greutăţi ale vieţii pot duce la întărirea familiei sau la slăbirea ei şi chiar ruperea ei. Problemele sunt îngăduite în viaţa noastră ca oportunităţi de a arata că avem un Dumnezeu puternic pentru care nimic nu este prea greu. Orice bătălie a vieţii este o oportunitate de a experimenta gustul biruinţei prin Domnul Isus care este sursa puterii noastre.
6. Familia ştie să râda împreună
Cred că viaţa de familie este o experienţă cum nu e alta dacă învăţăm să râdem ca familie. Un bun simţ al umorului ne ajută să trecem dincolo de greşelile celui de lângă noi şi să detensionam orice situaţie. Proverbe 17:22 ne spune: „O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.” Am citit într-un articol că unele cluburi fitness au o cameră de râs pentru că parte a programului lor de însănătoşire este râsul. Aceştia spun că până si râsul forţat este terapeutic. Dr. Alex Kataria scrie: „Râsul ajută întreg corpul uman să se relaxeze şi să se simtă lipsit de durere. Când râzi e ca şi cum ai lua un drog însă nu supradoză şi nici toxicitate.” Există studii care arată că un copil râde în medie de 400 de ori pe zi în timp ce un adult râde în medie de 15 ori pe zi. În concluzie, căminul tău va fi un loc mult mai bun dacă aţi râde mai mult în familie.
5. Fiecare membru al familiei este tratat cu bunătate si respect
E trist că de multe ori îi tratăm cu mai mare respect şi bunavoinţă pe cei din afara familiilor noastre decât îi tratăm pe cei din propria familie. Dacă vrem să avem o familie de succes nimeni din afara familiei nu ar trebui să fie mai important decât cei din componenţa familiei. Tonul unei astfel de atmosfere este dat de părinţi care trebuie să-şi acorde respect unul altuia în faţa copiilor lor. Dacă parinţii ştiu să fie buni unul cu altul îşi învaţă copiii să fie buni între ei.
Efeseni 4:32 ar trebui să fie practicat mai întâi în familiile noastre, apoi în bisericile noastre iar mai apoi în societatea în care trăim – „Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.”
Un alt lucru pe care ar trebui să îl dezvoltăm în familiile noastre este curtoazia. Acest cuvânt provine din felul de purtare a celor care trăiau la curtea împărătului. Era un cod de purtare a celor ce în orice moment era posibil să dea de împărăt sau regină, sau alţi conducători ai ţării. Bărbaţii îşi dădeau căciula jos şi se aplecau ca gest de respect. Alergau să deschidă uşa celor mai mari ca ei. Se ridicau când o doamnă intra în cameră. Astăzi am cam uitat să practicăm curtoazia însă trebuie să înceapă cu soţul şi soţia care atât prin faptă cât şi prin cuvânt îşi învaţă copiii ce înseamnă să fii respectuos.
4. Familia îşi face timp pentru activităţi împreună
Amintirile pe care le avem împreună ca familie sunt mult mai importante decât bunurile materiale pe care le câştigăm minimalizând importanţa activităţilor familiale. Dacă ar trebui să alegem între o mobilă nouă sau o vacanţă cu toată familia ar trebui să alegem vacanţa. Copiii noştri nu îşi vor aduce aminte de mobila cumpărată dar îşi vor aduce aminte de vacanţele petrecute cu părinţii lor.
Nu sunt împotriva concediilor cu alţi prieteni dar măcar odată pe an alegeţi să vă faceţi concediul doar cu familia şi nimeni altcineva. Nu uitaţi că pe copiii îi aveţi cu dumneavoastră doar pentru câţiva ani iar apoi îşi iau zborul. Faceţi-vă timp pentru activităţile familiale.
3. Familia mănâncă şi are părtăşie împreună în mod regulat
Deşi trăim într-o societate foarte grăbită care vrea totul acum şi aici, e foarte importantă ca familia să îşi facă timp să ia măcar o masă împreună. Familiile puternice îşi fac timp să stea la masă şi să vorbească, să împărtăşească evenimentele acelei zile sau săptămâni. Asta înseamnă că televizorul şi radioul (şi celularul ) vor fi oprite şi se vor asculta unul pe altul. Majoritatea comunicării în familie va avea loc în timpul mesei şi de aceea e important să dezvoltăm acest obicei de a servi masa împreună.
Dacă familia ta mănâncă în ture, sau dacă familia mănâncă în faţa televizorului pentru că a început telenovela ar trebui să operaţi câteva modificări, pentru ca aceste momente să fie petrecute având părtăşie unul cu altul prin comunicare.
2. Dragostea este exprimată în fiecare zi
Afecţiunea ar trebui să fie atmosfera oricărei familii. Asta înseamnă că îmbrăţişările, săruturile, exprimarea verbală a iubirii ar trebui să existe din abundenţă în familie. Şi din nou trebuie să accentuez că dacă nu există o exprimare a dragostei între soţi nu va exista nici între părinţi şi copii şi sigur nu va exista între fraţi. Cel mai măreţ lucru pe care îl poţi face pentru copilul tău este să îi iubeşti mama.
Am citit o istorioară a unui batrân care pe 1 Februarie, Ziua îndrăgostiţilor, era într-un autobuz cu un buchet de trandafiri în mână. Lânga el se afla un tânăr, care uitindu-se la trandafiri i-a spus batrânului: „Cineva va fi foarte fericită când va primi buchetul de trandafiri.” Batrânul a răspuns afirmativ întrebându-l pe tânăr: „Dar tu nu ai o prietenă?” „Ba da am, şi îi voi da această feliciare” i-a răspuns tânărul. După zece minute de tăcere, bătrânul se ridicase pentru a se da jos la staţia următoare. Când autobuzul s-a oprit, a pus buchetul de trandafiri în braţele tânărului spunându-i: „Eu cobor aici, şi sunt sigur că soţia mea s-ar bucura să îţi dau acest buchet. Am să-i spun că ţi-am dat ţie trandafirii.” După ce s-a dat jos tânărul şi-a dat seama că bătrânul coborâse la cimitir şi a continuat să îl privească pe batrân intrând pe poarta cimitirului municipal.
Fiţi gata să vă arataţi iubirea în familie în fiecare zi.
1. Domnul Isus este lipiciul familiei
Este esenţial pentru o familie care doreşte succesul să se roage împreună, să citească Biblia împreună, să se închine lui Dumnezeu împreună atât acasă cât şi într-o casă de rugăciune. Într-o astfel de familie, Domnul Isus nu este doar un musafir de onoare ci este Împăatul familiei ş tot ce facem în familie facem spre slava Numelui Său. Familia de succes este ca o roată de căruţă în care Isus Hristos este butucul iar membrii familiei sunt spiţele.
Creştinismul unei astfel de familii nu este trăit doar duminica la biserică ci în fiecare zi din săptămână.
Nu uita cuvintele lui Iosua: „…cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.”
Lasă un comentariu
Comments feed for this article