de Glen Mitori

lumex200Mulţi îl considera pe Paul Newman , a fi un om talentat. El a avut o carieră strălucitoare ca actor şi cînd a început cursele auto ca şi hobby, a dovedit că este foarte priceput şi în mînuirea volanului. Deşi unii oameni au o mulţime de abilităţi înăscute , acesta nu-i şi cazul lui Newman. Când el vorbeşte despre succesele sale aminteşte de greşelile făcute la început şi de multele ore de muncă intensă. El a spus despre sine : „ eu n-am nici un dar pentru ceva ! Am avut numai darul perseverenţei ! Acesta este darul pe care l-aş recomanda pentru fiecare dintre noi.”

Din cauza filosofiei actuale, «totul repede şi acum», majoritatea dăm faliment când este vorba de perseverenţă. Oamenii nu mai ştiu să aştepte. Când descoperă astăzi că au nevoie de un produs sau serviciu ei ar vrea să fie dejagata de ieri. Magazinele alimentare sunt pline de lucruri « gata făcute » care doar trebuie să fie încălzite 5-10 minute la cuptorul cu microunde şi mama poate striga« La masă ! ».

 Societatea, în general, propune din ce în ce mai multe soluţii « rapide şi fără efort ». Vedem reclame gen « Slăbiţi în 15 zile, fără să schimbaţi obiceiurile alimentare ». Există aparate pentru a face « musculatură fără efort ». Persoana stă întinsă la soare şi nişte electrozi trimit descărcări electrice la muşchi iar aceştia se contractă. Prin urmare acea persoană face sport fără a transpira. Astfel de produse se vând ca pâinea caldă, ceea ce arată că oamenii aceasta doresc astăzi. Totul rapid şi fără efort !  Şi suntem influenţaţi de acest mod de gândire. Apar mari probleme  când transferam acest mod de gândire în biserică, în relaţia noastră cu Dumnezeu. Dumnezeu nu se schimbă ! El a stabilit că unele lucruri se obţin numai în timp.

Daca îi cerem lui Dumnezeu un pom iar El ne dă o sămânţă a acelui pom, atunci El a răspuns la rugaciunea noastră. Dar care va fi reacţia noastră ? Poate că ne vom supăra, pentru că vrem pomul în acel moment. Dar Dumnezeu ne va zice:“Pomul tău e în sămânţă”, iar nouă ne revine responsabilitatea să o plantăm, să o udăm până pomul va creşte. Dumnezeu nu a creat « Binecuvintări instant» pentru creştini grăbiţi.

Cum a devenit Avraam tatal unei mari naţiuni, deşi el nu mai putea avea copii cu Sara ? Întai a primit o făgăduinţă. Această promisiune era ca o sămânţă. Şi Avraam a crezut. A luat Cuvântul lui Dumnezeu în inima lui. Şi acea sămânţă a Cuvântului a crescut…dar în timp. Şi a venit ziua când Isaac s-a născut.

Trebuie să privim perseverenţa astfel, să dăm valoare cuvântului ‘efort’, să înţelegem că nu ceea ce obţinem este mai valoros, ci ceea ce devenim noi în procesul aşteptării.

Şi mai mult, perseverenţa ne ajută, pentru că ea este un proces unde ne schimbăm ca să devenim ceea ce trebuie să fim pentru a ne bucura din plin de ceea ce Dumnezeu vrea să ne dea ! Căci dacă nu avem în noi mentalitatea şi atitudinea corectă pentru o binecuvântare, nu o vom primi.

Publicitate