Reversul medaliei

Vedem în jurul nostru creștini binecuvântați, oameni care parcă au descoperit cornul abundenței, iar pământul nostru uscat tânjește după ploaia binecuvântării, dar ne-am întrebat vreodată ce e dincolo de strălucirea medaliei?

de Liviu Mihăileanu

Am crezut o vreme că în spatele succesului stă inteligenţa. Am auzit de multe ori: „normal că a reuşit, e deştept”, însă în ultima vreme aud din ce în ce mai des sintagma „băieţilor deştepţi” folosită în mediile politice, în sens peiorativ. Aşadar: a fi deştept înseamnă să ai un anumit IQ sau să ştii „să te învârţi” pentru a-ţi aduna cât mai multe avantaje personale? Inteligenţa are rolul ei însă cred că o supraestimăm dacă definim succesul prin ea însăşi. Exemple în acest sens avem în fiecare zi şi în orice loc: nu aţi simţit niciodată că omul spre care vă uitaţi şi pe care îl consideraţi „de succes” parcă nu e chiar atât de inteligent însă are „ceva” care îl defineşte? Eu da…

 Am crezut o vreme că în spatele succesului stă „punctul de plecare”, adică statutul financiar şi social al părinţilor, mediul în care te-ai născut, oamenii care te-au înconjurat de mic copil. Fără a nega o influenţă a acestora, cred că le supraestimăm dacă definim succesul prin ele însele. Indiferent de mediul în care ne-am născut, vine o vreme când luăm decizii pe cont propriu. Suntem personal responsabili de mediul pe care ni-l formăm, de la prieteni şi carieră până la propriile noastre familii. Aţi văzut oameni care s-au născut în familii regale şi au eşuat lamentabil? Dar vice-versa? Eu da…

 Am crezut o vreme că pentru a avea succes trebuie „să te aleagă Dumnezeu”. Pe David l-a ales Dumnezeu să fie rege iar pe Solomon l-a ales dintre toţi pentru a-I construi templul… Şi totuşi: de ce a trebuit să-l aleagă Dumnezeu pe David? Nu tot El îl alesese şi pe Saul? Şi până la urmă… a vrut Dumnezeu să aleagă un om peste poporul Său sau a fost dorinţa expresă a poporului? A vrut Dumnezeu să I se construiască un templu sau oamenii au cerut acest lucru? Iar în privinţa lui Solomon: nu a primit oare exact înţelepciunea pe care el însuşi a cerut-o de la Dumnezeu? Dacă ne lărgim puţin orizontul vedem cum oamenii primesc ceea ce cer şi suportă (sau se bucură de) consecinţele aferente modului în care folosesc ceea ce primesc. Acelaşi Dumnezeu „l-a ales” şi pe Saul şi pe David… diferenţa dintre cei doi a fost însă în altă parte…

 Am înţeles că diferenţa o face atitudinea. Atitudinea faţă de Dumnezeu care determină atitudinea faţă de oameni şi implicit atitudinea faţă de eşec şi de succes… Am înţeles că ceea ce pentru moment mi s-a părut eşec a fost o lecţie de viaţă; am învăţat că a te complace în eşec înseamnă a refuza orice şansă ulterioară de succes. După cum nu este nici un om fără păcat, nici unul măcar, nu este nici un om care să nu fi avut un eşec, nici unul măcar. Ceea ce face diferenţa, este atitudinea…

Publicitate